Sursa poza si informatii: stiri.infomures.ro

Laura Codruța Kovesi, actuala șefă a Parchetului European, trage un semnal de alarmă cu privire la deficitul mare de colectare a TVA-ului în România și atrage atenția asupra problemelor de raportare și detectare a fraudelor în acest domeniu. Potrivit ei, România deține tristul record al celui mai ridicat deficit de TVA în Uniunea Europeană, iar majoritatea pierderilor provin din activități frauduloase.

Nivelul de Raportare Foarte Scăzut

În interviul acordat ziarului Libertatea, Kovesi explică cum dintr-un total de aproape 400 de dosare deschise de Parchetul European în România, doar 12 sunt legate de fraude cu TVA. Această statistică este îngrijorătoare, având în vedere magnitudinea problemei. „Din păcate, nivelul de detectare și raportare a acestor infracțiuni către Parchetul European este foarte scăzut”, afirmă Kovesi. Ea mai adaugă că nu există certitudinea că la nivel național, raportarea către celelalte parchete este mai consistentă sau mai sistematică.

Conexiuni Internaționale și Lipsa de Acțiune

Kovesi subliniază că multe dintre dosare au fost deschise pe baza informațiilor primite din state membre ale UE, cum ar fi Spania, Franța sau Italia, și care au relevat legături cu România. Aceste conexiuni arată că de multe ori fraudele implică mai multe țări, iar cercetările dezvăluie implicarea României doar într-un context mai larg. Această situație ridică întrebări cu privire la acțiunile autorităților române și lipsei sesiunii acestor cazuri către Parchetul European.

Discuții cu Autoritățile Române

Pentru a remedia aceste probleme, Kovesi a purtat discuții cu reprezentanți ai Ministerului Finanțelor și conducerea ANAF, încercând să îmbunătățească situația. Ea insistă că nu se poate pretinde că totul funcționează perfect în România, în condițiile în care dosarele internaționale arată tranzacții suspecte, firme fictive sau importuri false, care implică țara noastră.

Problema Subraportării

Problema subraportării pare să fie cronică, subliniază Kovesi. Aceasta își dorește să fie contrazisă de procurorul general sau de șeful DNA, simțind nevoia unei schimbări de paradigmă în cum sunt abordate aceste cazuri. Ea afirma: „Ar fi de dorit să aflu că mii de dosare sunt în lucru, dar din păcate, acestea nu ajung la Parchetul European.” Această situație indică fie lipsa descoperirii acestor cazuri, fie o deficiență în transmiterea lor către forurile internaționale.

Concluzie

Într-o perioadă în care discuțiile despre finanțele publice și colectarea eficientă a taxelor sunt cruciale, România nu-și permite să ignore aceste probleme. Implicarea Parchetului European nu doar că ar îmbunătăți imaginea țării în ceea ce privește respectarea normelor fiscale, dar ar putea contribui semnificativ la bugetul național.

Îmbunătățirea detectării și raportării infracțiunilor legate de TVA trebuie să devină o prioritate pentru autorități, iar colaborarea cu Parchetul European ar putea fi un pas important în acest sens.