Sursa poza si informatii: economica.net

Situația politică din Franța a atins un punct critic, unde cetățenii par să nu mai aibă răbdare și cer modificări urgente. Un sondaj realizat de institutul Odoxa-Backbone pentru cotidianul conservator Le Figaro dezvăluie că 64% dintre francezi sunt pentru organizarea de alegeri prezidențiale anticipate. Ei preferă alegerea unui nou președinte în locul numirii unui alt prim-ministru, al cincilea în mai puțin de doi ani.

Această dorință de schimbare nu se limitează doar la președinție. Conform aceluiași sondaj, 56% dintre respondenți solicită dizolvarea actualului Parlament și organizarea de alegeri legislative anticipate. Aceste acțiuni sunt văzute ca soluții pentru a depăși criza politică și economică. Creșterea alarmantă a deficitului bugetar a forțat guvernul să introducă un plan de austeritate care nu a fost bine primit de public.

Un alt sondaj, realizat de institutul Verian, arată o lipsă de încredere în președintele Emmanuel Macron. Doar 15% dintre francezi își mai pun speranțele în conducerea sa, în condițiile în care președintele a organizat recent o întâlnire la Paris pentru a discuta sprijinul militar pentru Ucraina în cadrul „Coaliției Voinței”.

Planul de austeritate: Pragul încrederii

Prim-ministrul Francois Bayrou se confruntă cu o provocare majoră. El urmează să se prezinte în fața Adunării Naționale, unde va avea loc un vot de încredere asupra planului său de austeritate bugetară. Dacă parlamentarii resping acest plan, guvernul ar putea fi nevoit să demisioneze, consecință a lipsei unei majorități clare în legislativ.

Președintele Macron, utilizându-și atribuțiile legale, ar putea numi un nou premier, însă și acesta ar avea dificultăți în a câștiga sprijinul parlamentarilor. În acest caz, una dintre soluțiile discutate este convocarea unor alegeri legislative anticipate, metodă utilizată anterior în iunie 2024, după un eșec electoral la nivel european.

În fața unei decizii strategice

Printre alternativele strategice discutate, se remarcă și posibilitatea ca Macron să demisioneze. Aceasta ar putea declanșa alegeri prezidențiale anticipate, solicitare susținută de partidele de extremă dreaptă și de opoziția de stânga, inclusiv de Marine Le Pen. Aceste alegeri ar avea loc cu doi ani mai devreme decât termenul stabilit, oferind o gură de oxigen potențialilor candidați care își doresc o schimbare de direcție politică.

Fraza bugetară propusă pentru anul acesta ar indica un deficit de 5,4% din PIB, motiv pentru care guvernul intenționează să implementeze un plan de reducere a cheltuielilor de 44 de miliarde de euro. Scopul este de a coborî deficitul la 4,6% anul viitor și de a atinge un nivel sustenabil de 2,8% până în 2029, conform cerințelor Pactului de Stabilitate și Creștere al UE.

În concluzie, Franța se află la un moment de răscruce, cu cetățeni care cer măsuri radicale și un guvern sub presiune. Liderii politici trebuie să își coordoneze strategia astfel încât să redea încrederea populației și să asigure o redresare economică durabilă.