Antreprenorii români se feresc de inteligența artificială. Avem un decalaj mare față de firmele europene și pierdem din avantajele competitivității
Sursa poza si informatii: economica.net
În ciuda decalajului tehnologic, un semnificativ 66% dintre companiile românești își exprimă interesul de a extinde utilizarea inteligenței artificiale (AI), potrivit unor cifre comparabile cu cele din Polonia și Slovacia. Însă, doar 36% dintre firmele din România sunt conștiente de AI Act al Uniunii Europene, media regională fiind de 39%. Acest lucru evidențiază un deficit în pregătirea pentru noile cerințe legislative. Mai mult de jumătate dintre companiile românești (57%) recunosc că lipsa de cunoștințe constituie principala dificultate în adoptarea AI, un procent ridicat în regiunea Europei Centrale și de Est (CEE).
Transformarea Regiunii prin Inteligența Artificială
În cadrul unui sondaj care a inclus peste 3.200 de IMM-uri din 11 țări din CEE, s-a constatat că mai mult de 75% dintre ele folosesc AI deja, însă doar 25% aplică AI la scară largă. Domeniile principale de utilizare sunt analiza datelor (40%), traducerea (35%) și automatizarea sarcinilor (28%).
Tomasz Snażyk, CEO al AI Chamber, subliniază că mitul conform căruia adoptarea AI depinde doar de accesul la tehnologie este eronat. Factorul determinant este maturitatea organizațională, adică claritatea conducerii, formarea talentelor și intențiile strategice. IMM-urile din CEE, cu sprijinul corespunzător și inițiative educaționale, au potențialul de a deveni lideri globali în AI aplicată.
Mentalitatea Antreprenorilor Români
Studiul împarte companiile în patru categorii: "Optimiști practici", "Conștienți cu bariere", "Indiferenți față de AI" și "Retrași digital". Distribuția în România este echilibrată, cu 21% fiind "retrași digital", 29% "indiferenți", 19% "optimiști practici", iar 31% sunt "conștienți de AI, dar confruntați cu obstacole".
Datele sugerează că firmele românești sunt deschise la inovație, dar sunt împiedicate de lipsuri acute de resurse și expertiză tehnologică. Deși 66% dintre companiile românești cred că AI va transforma industria, doar 44% sunt convinse că aceasta va aduce beneficii directe.
O perspectivă interesantă din raport este că dimensiunea companiei corelează cu gradul de maturitate AI. Firmele mai mari domină categoria "Conștienți cu bariere", în timp ce microîntreprinderile sunt mai frecvent întâlnite în categoria "Retrași digital". În ciuda provocărilor de infrastructură digitală, 61% dintre angajații din România sunt dornici să folosească AI la locul de muncă, una dintre cele mai mari rate din regiune.
România și Provocarea Decalajului Digital
România se află la mijlocul peisajului AI din CEE: deschisă la inovare, dar încă afectată de lipsuri în strategie și competențe digitale. Nivelul de cunoaștere al AI Act este de doar 36%, comparativ cu 66% în Cehia și 52% în Polonia.
Suraducătorii unei pregătiri insuficiente sunt și cei 57% care nu sunt instruite în AI, în pofida entuziasmului. Neproliferarea cunoștințelor riscă să lărgească prăpastia între companiile pregătite și cele rămase în urmă.
O Oportunitate de Transformare Economică
Într-un moment în care AI redefinește puterea economică globală, conform estimărilor UNCTAD, piața AI va atinge 4,8 trilioane de dolari până în 2033. România este obligată să înfrunte această provocare fără întârziere. Interesul există, arătat prin cei 66% care își doresc să mărească utilizarea AI, dar provocarea rămâne convertirea acestei intenții în efecte palpabile.
„Viitorul digital al CEE – și implicit al României – depinde de rapiditatea și strategicitatea cu care se implementează AI, înainte ca decalajul față de actorii globali să devină definitiv”, încheie Tomasz Snażyk. Cu sediul în Polonia, AI Chamber susține dezvoltarea responsabilă a AI, fiind o voce importantă în dialogurile internaționale despre viitorul digital.