România a încheiat anul 2025 cu cea mai mare creștere a prețurilor la alimente din Uniunea Europeană, iar analizele arată că 2026 riscă să fie chiar mai apăsător pentru consumatori.

Pentru cititorii din Târgu Mureș și din județ, aceste evoluții nu sunt doar statistici seci: ele se traduc direct în bonul de la supermarket și în costul mesei zilnice.

România, pe primul loc în UE la inflația alimentară în 2025

Conform celor mai recente date Eurostat privind inflația alimentară la nivelul Uniunii Europene, România s-a situat în 2025 pe prima poziție la ritmul de creștere a prețurilor la alimente.

• Media UE: 2,8% creștere a prețurilor alimentare
• România: 6,7% creștere – de peste două ori media europeană și cea mai ridicată rată dintre toate statele membre

Această diferență confirmă că scumpirile la alimente au lovit mult mai puternic în România decât în restul Uniropeni, inclusiv în gospodăriile din Târgu Mureș.

Autorul analizei subliniază că nu este vorba de un episod izolat, ci de rezultatul cumulativ al unor politici publice, probleme structurale și decizii amânate. Iar semnalele pentru 2026 arată, mai degrabă, un risc de accentuare a acestor probleme decât o corecție rapidă.

Prețul administrativ la gaze și efectul său întârziat în 2026

Cum se schimbă nota de plată la gaze

Guvernul intenționează să introducă un preț administrativ la gaze naturale pentru populație. La prima vedere, măsura pare să protejeze consumatorii casnici, inclusiv familiile din Târgu Mureș. Din punct de vedere economic însă, se creează un mecanism bine cunoscut: ceea ce nu va mai plăti consumatorul casnic va fi transferat către industrie.

Analize realizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI) arată că o astfel de intervenție nu elimină costurile, ci doar le redistribuie, cu impact direct asupra prețurilor finale la bunurile de larg consum, în special alimente.

Cât ar putea plăti în plus industria și cum ajunge asta în farfurie

Estimările prezentate indică:

• Posibilă creștere a prețului gazelor pentru industrie cu până la 15% față de 2025
• Impact mediu estimat în prețul alimentelor de aproximativ 5% doar din această componentă energetică

Într-o economie în care sectorul alimentar depinde puternic de energie, astfel de majorări nu pot rămâne fără efect. Costurile suplimentare sunt așteptate să fie transferate în prețurile produselor pe care locuitorii din Târgu Mureș le găsesc zilnic în magazine.

Prognoze: Europa se liniștește, România rămâne vulnerabilă

Ce indică prognozele europene

Potrivit prognozelor Băncii Centrale Europene pentru zona euro:

• Inflația totală este așteptată să coboare către intervalul 1,6–2,0%
• Inflația alimentară este estimată în jur de 2,4–2,7%
• Energia, în ansamblu, ar putea avea chiar un efect neutru sau negativ asupra inflației la nivel european

Situația României în 2026

România pornește însă de la un nivel mult mai ridicat:

• Inflație totală în 2025: 8,6%
• Prognoza Băncii Naționale a României pentru 2026: scădere a inflației generale spre aproximativ 3,7% la sfârșitul anului

Această valoare agregată ascunde însă diferențe importante între componentele inflației. Alimentele rămân un segment foarte sensibil la costurile cu energia, iar o reducere rapidă a ritmului de scumpire este considerată puțin probabilă.

De la facturile la energie, la prețul pâinii și al laptelui

Gazul natural și energia electrică ajung în costul alimentelor prin mai multe canale cheie:

1. Procesarea industrială – cuptoare, generare de abur, încălzire în unități de producție
2. Transport și depozitare – lanțuri frigorifice, depozite, logistică
3. Inputuri agricole – îngrășăminte, încălzirea solariilor și serelor, uscarea cerealelor

Dacă oricare dintre aceste verigi este afectată de creșteri de prețuri la energie, efectul se amplifică pe întreg lanțul de producție și distribuție – de la fermierii mureșeni până la magazinele din Târgu Mureș.

Scenariul AEI pentru 2026: inflație alimentară posibil mai mare decât în 2025

În acest context, o estimare a Asociației Energia Inteligentă, pentru un scenariu în care gazele pentru industrie devin cu 15% mai scumpe, indică:

• Inflația alimentară în România în 2026 ar putea ajunge la aproximativ 7,5–9,0%

Aceasta înseamnă că alimentele ar putea continua să se scumpească într-un ritm chiar mai alert decât în 2025, cu efect direct asupra nivelului de trai.

România, tot mai departe de media UE la scumpirile alimentare

Diferența față de media UE, deja mare în 2025, riscă să se adâncească:

• 2025: inflația alimentelor în România, de aproximativ 2,39 ori peste media UE
• 2026 (estimare AEI): România ar putea ajunge la un nivel de 3,1–3,3 ori peste media europeană

Această evoluție nu mai este doar o chestiune de prețuri la raft, ci ridică probleme de:

• competitivitate economică,
• echitate socială,
• coerență a politicilor publice.

Când mâncarea devine indicatorul real al nivelului de trai

Hrana este una dintre componentele cele mai sensibile ale nivelului de trai pentru orice familie, inclusiv în Târgu Mureș. În aceste condiții, inflația alimentară nu poate fi tratată ca un indicator secundar sau tehnic.

Analiza atrage atenția că, dacă deciziile administrative nu iau în calcul efectele în lanț asupra economiei, România riscă:

• să rămână „campioana” politicilor care duc la scumpiri,
• să devină un exemplu clar al felului în care costurile unor decizii greșite, mascate inițial, ajung inevitabil în farfuria consumatorului.

Autor

Articolul este semnat de Dumitru Chisăliță, președinte al Asociației Energia Inteligentă (AEI).