Conferință de Importanță Majoră la UMFST Târgu Mureș

Relevanța microbiomului intestinal în răspunsul pacienților oncologici a fost discutată într-o conferință științifică importantă, desfășurată pe 5 mai la Târgu Mureș. Conferința Internațională de Oncologie Integrată, organizată de Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” (UMFST), în colaborare cu Spitalul Oncologic MEDEX și Loma Linda University Health din Statele Unite, a abordat aceste subiecte esențiale.

Impactul Bacteriilor Intestinale asupra Tratamentului Anticancer

În cadrul evenimentului, Dr. Naomi Ciurea, specialist în gastroenterologie, a prezentat cum bacteriile intestinale își pun amprenta asupra eficienței chimioterapiei, radioterapiei și imunoterapiei, precum și asupra apariției efectelor adverse. "Microbiomul nu mai poate fi ignorat în oncologie. Impactul său asupra eficienței chimioterapiei, răspunsului la imunoterapie și toxicității radioterapiei este semnificativ, iar dovezile clinice susțin această afirmație”, a afirmat Dr. Ciurea.

Organismul uman este gazda a aproximativ 39 de trilioane de microorganisme, număr comparabil cu cel al celulelor umane. Acest ecosistem, denumit microbiom intestinal, joacă un rol crucial în funcționarea sistemului imunitar și metabolizarea substanțelor, influențând astfel răspunsurile organismului la tratamentele medicale. La conferință s-a subliniat că în jur de 50% dintre pacienții diagnosticați cu cancer vor beneficia, în timpul terapeutic, de radioterapie, ceea ce poate afecta dramatic compoziția microbiomului, având implicații asupra eficienței tratamentului și calității vieții acestora.

Conform a două studii prezente, în 2025, microbiota intestinală joacă un rol activ în reacția la chimio-radioterapie, influențând în mod bidirecțional atât eficiența tratamentului, cât și riscul de reacții adverse. Un alt studiu publicat în aceeași perioadă arată că microbiomul reglează critic terapiile oncologice. "Pentru fiecare pacient oncologic, sunt posibile trei scenarii: eficiență crescută, toxicitate mai mare sau rezistență la terapie", a clarificat Dr. Ciurea, subliniind variabilitatea rezultatelor în funcție de profilurile microbiene diverse.

Mecanismele prin care Microbiomul Afectează Terapia Oncologică

Dr. Ciurea a prezentat și modelul „TIMER”, un concept popular în literatura medicală care descrie modalitățile prin care microbiomul influențează efectele tratamentelor oncologice. Aceste mecanisme includ translocația bacteriană, imunomodularea, metabolismul medicamentelor, degradarea enzimatică și scăderea diversității microbiomului. Astfel, bacteriile pot activa sau dezactiva medicamente, fapt ce afectează răspunsul imun și toleranța organismului față de tratamente.

Un alt punct central al prezentării a fost legătura dintre microbiom și radioterapie. Studiile sugerează că diversitatea microbiomului intestinal este legată de supraviețuirea și răspunsul pacienților la tratament în diverse tipuri de cancer, inclusiv cancerul de col uterin și cancerul pulmonar. Modificările microbiomului pot prezice efecte adverse, cum ar fi diareea sau inflamațiile intestinale cauzate de tratament.

Cancerul Rectal și Markeri Predictivi pentru Răspunsul la Tratament

Dr. Ciurea a subliniat provocările legate de cancerul rectal local avansat, tratat prin chimioterapie neoadjuvantă. "Discuția a fost axată pe cancerul rectal și chimioterapia neoadjuvantă. Aproximativ 30% dintre pacienții diagnosticați obțin un răspuns complet patologic, în timp ce restul de 70% nu au acest răspuns. De aceea, identificarea predictorilor de răspuns reprezintă o prioritate clinică esențială", a afirmat medicul în prezentarea sa despre influența microbiomului intestinal asupra eficienței chimioterapiei și radioterapiei. Cercetările recente au identificat semnături microbiene specifice asociate cu un răspuns favorabil la tratamente, iar modelul predictiv SPEED, bazat pe analiza microbiomului din probe fecale, ar putea contribui în viitor la personalizarea terapiilor oncolice.

Opțiuni Terapeutice și Perspective Viitoare

Printre direcțiile terapeutice discutate s-a numărat și transplantul de microbiotă fecală, o procedură în continuare în studiu, dar care arată rezultate promițătoare. De asemenea, administrarea de probiotice cu recunoaștere clinică poate diminua semnificativ riscul de diaree provocată de chimioterapie, conform unei analize recente. Dr. Ciurea a explicat: "Transplantul de microbiotă fecală poate restabili diversitatea microbiomului și poate ajusta ecosistemul intestinal, sporind activitatea limfocitelor infiltrante tumorale și reducând limfocitele T reglatoare. O altă opțiune valoroasă este administrarea de probiotice”.

Prezentarea a abordat și perspectivele viitoare ale oncologiei personalizate, bazate pe cercetarea microbiomului. Se urmărește integrarea analizelor multi-omice, secvențierea genetică de nouă generație, utilizarea nanomedicinei pentru livrarea țintită a bacteriilor benefice, și desfășurarea de studii clinice extinse. "Dovezile existente sunt promițătoare, dar necesită confirmare în studii randomizate multicentrice pe grupuri mari de pacienți. Cel mai ambițios proiect este în desfășurare la Mayo Clinic, un studiu observațional pe aproximativ 3.000 de pacienți, desfășurat între 2019 și 2029, care își propune să coreleze microbiomul intestinal cu răspunsul la terapiile oncologice și efectele adverse", a adăugat medicul.

Microbiomul: un Biomarker Vital în Oncologia Viitorului

Dr. Naomi Ciurea a concluzionat că microbiomul intestinal are potențialul de a deveni un biomarker esențial în oncologia modernă.

"Vă propun cinci mesaje fundamentale de reținut. Primul este că microbiomul intestinal funcționează ca un modulator bidirecțional pentru chimioterapie și radioterapie, influențând semnificativ eficiența, toxicitatea și răspunsul la tratamente. Al doilea mesaj se referă la taxonii benefici, cum ar fi Akkermansia muciniphila, Bifidobacterium, Ruminococcaceae și bacteriile producătoare de acizi grași cu lanț scurt, care sunt asociate cu un răspuns terapeutic îmbunătățit. În contrast, patobionții, cum ar fi Fusobacterium nucleatum și proteobacteriile, sunt legați de rezistența la terapie și rezultate mai slabe în oncologie. Al treilea aspect important este că intervențiile disponibile în prezent pot reduce riscul de diaree provocată de chimioterapie și radioterapie cu până la 50%, iar transplantul de microbiotă fecală a demonstrat rate de răspuns obiectiv între 20-40% în cazurile de melanom rezistent la imunoterapie. De asemenea, o dietă bogată în fibre poate contribui la îmbunătățirea răspunsului imun.

Al patrulea mesaj se referă la utilizarea antibioticelor; administrarea de antibiotice cu spectru larg cu până la 30 de zile înainte de inițierea tratamentului oncologic a fost constant corelată cu o supraviețuire mai redusă, motiv pentru care prescrierea acestora trebuie evaluată cu atenție, în funcție de fiecare pacient. În final, profilarea multi-omică, împreună cu modelul SPEED, plasează analiza microbiomului ca un biomarker neinvaziv și predictiv, cu un potențial major în evaluarea răspunsului la chimioterapia neoadjuvantă în cancerul colorectal", a încheiat Dr. Ciurea.

Arina TOTH