Perspectivele Profesorului Buicu la Congresul Marisiensis

În cadrul celei de-a 30-a ediții a Congresului Internațional Marisiensis, desfășurat între 20 și 24 mai 2026, Prof. Dr. Florin Buicu, șeful Disciplinei de Sănătate Publică și Management Sanitar de la Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie (UMFST) „George Emil Palade” din Târgu Mureș, a prezentat o analiză detaliată a provocărilor și direcțiilor inovatoare în arhitectura unităților medicale. A fost subliniată necesitatea colaborării interdisciplinare pentru a dezvolta facilități medicale moderne, caracterizate prin eficiență, siguranță și o atenție specială asupra nevoilor pacienților.

Prof. Dr. Buicu a subliniat că sectorul sănătății este într-o continuă transformație. A afirmat: „Sectorul de sănătate se schimbă continuu în structura sa. Facilitățile medicale, dar mă voi referi în special la spitale, urmează acum noi direcții de planificare deoarece tehnologia medicală avansează, așteptările pacienților cresc, iar aceste aspecte sunt combinate cu modificări în politicile de reglementare și cu obiectivele de control al infecțiilor.” A adăugat că proiectarea modernă a unităților medicale depășește aspectele de bază ale construcției, concentrându-se pe crearea unor medii care sunt atât flexibile, cât și eficiente, dar și în siguranță și orientate spre pacient. De asemenea, a spus: „Provocările în proiectarea unităților medicale necesită strategii avansate de planificare, colaborări multidisciplinare și perspective extinse orientate spre valoare.”

Spitalul: Un Ecosistem Dynamic și Adaptabil

Experiența acumulată în dezvoltarea unor infrastructuri medicale semnificative în Târgu Mureș, cum ar fi Facultatea de Medicină Dentară a UMFST și Centrul de Mari Arși al Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, demonstrează că un spital nu este doar o clădire funcțională, ci un sistem complex de interacțiuni între oameni, procese, tehnologie și mediu.

Una dintre provocările cheie în arhitectura medicală actuală, conform Profesorului Buicu, constă în găsirea echilibrului între funcționalitatea spațiilor și designul centrat pe pacient. El subliniază că spitalele contemporane trebuie să fie concepute nu doar pentru eficiența actului medical, ci și pentru confortul pacienților și pentru a diminua stresul resimțit de familiile acestora. Aspecte precum iluminarea naturală, controlul nivelului de zgomot, organizarea eficientă a circuitelor medicale și separarea zonelor clinice de cele administrative și publice sunt esențiale pentru crearea unui mediu sigur și eficient.

În cadrul discuției despre adaptabilitatea infrastructurii medicale la tehnologiile emergente, Prof. Dr. Florin Buicu a accentuat importanța proiectării spitalelor flexibile, capabile să facă față schimbărilor din domeniul medical pe termen lung. Exemple relevante includ unități moderne gândite modular, cu spații ușor ajustabile și infrastructuri tehnologice destinate rapid integrării noilor echipamente și soluții digitale avansate. Crearea de săli multifuncționale, blocuri operatorii hibride și rețele IT extinse reprezintă soluții fundamentale pentru spitalele viitorului.

Reglementări Complexe și Planificare Bugetară Strategică

Un alt subiect important abordat a fost complexitatea cadrului legislativ asociat proiectării și dezvoltării infrastructurii medicale. Spitalele trebuie să respecte reglementările stipulate de Legea 95/2006 privind reforma în sănătate, alături de regulamente generale de sănătate publică și igienă, precum și cele specifice diverselor specializări medicale, cum ar fi anestezie și terapie intensivă, secțiile de infecții sau cele dedicate pacienților mari arși. Profesorul Buicu a menționat: „Aceste reglementări includ diverse aspecte, de la calitatea atmosferei și căile de urgență la limitele de confidențialitate și măsurile de prevenție împotriva contaminării.”

A fost subliniată importanța includerii specialiștilor în sănătate publică, epidemiologie și tehnologii medicale din etapele incipiente ale proiectului. De asemenea, integrarea criteriilor de autorizare și acreditare în procesul de proiectare este crucială pentru a preveni întârzierile, costurile suplimentare și problemele de conformitate.

Referindu-se la provocările financiare în proiectele de infrastructură medicală, Prof. Dr. Florin Buicu a atenționat asupra riscurilor generate de „ometerea unor pași esențiali în proiectare, ceea ce va duce, în final, la costuri mari și pacienți nemulțumiți.”

Controlul Infecțiilor și Siguranța Personalului Medical

Un aspect central al proiectării infrastructurii medicale este controlul infecțiilor, având în vedere experiența acumulată în urma pandemiei COVID-19. Este esențial ca spitalele să beneficieze de sisteme avansate de ventilație și filtrare a aerului, camere cu presiune negativă și spații ce pot fi reconfigurate pentru izolare. De asemenea, au fost subliniate importanța materialelor antimicrobiene și a suprafețelor ușor de dezinfectat, menite să diminueze riscul de contaminare și să protejeze pacienții și personalul medical.

Bunăstarea personalului medical reprezintă un alt aspect fundamental care trebuie luat în considerare în viitoarele proiecte. Având în vedere creșterea epuizării profesionale în sistemul sanitar, organizarea eficientă a circuitelor medicale, reducerea distanțelor de deplasare între zonele funcționale și crearea unor fluxuri clare de lucru sunt cruciale pentru optimizarea activităților clinice. A fost subliniată și necesitatea includerii în spitale a unor camere de wellness, săli de relaxare și zone de recreere.

Spitalul Pregătit pentru Tehnologie și Infrastructură Inteligentă

Prof. Dr. Florin Buicu a abordat și problematica sustenabilității infrastructurii medicale, subliniind că spitalele sunt mari consumatoare de energie și resurse. Este necesar să se adopte soluții de construcție ecologică și eficiente din punct de vedere energetic, alături de sisteme integrate de gestionare a apei și deșeurilor.

Discutând despre factorii demografici în schimbare, acesta a menționat creșterea numărului pacienților în vârstă și a celor cu afecțiuni cronice, precum și tranziția către servicii ambulatorii și telemedicină. Aceasta necesită dezvoltarea unor spații accesibile, flexibile și orientate spre îngrijire pe termen lung.

Arhitecții viitorului au fost sfătuiți să dezvolte clădiri „pregătite pentru tehnologie”, dotate cu „sisteme redundante de alimentare și transfer de date, capabile de extindere viitoare prin puncte accesibile”, și să includă „elemente de design care să permită ascunderea cablurilor și a dispozitivelor pentru a menține aspectul atrăgător al camerelor, cu sisteme de iluminat inteligente și control al temperaturii.”

Provocări în Intervențiile Spitalelor Active

Referindu-se la construcțiile în spitalele aflate în funcțiune, profesorul a accentuat importanța păstrării continuității activității medicale în timpul renovărilor. El a arătat că impactul asupra pacienților și personalului poate fi minimizat printr-o planificare atentă a lucrărilor, utilizarea elementelor prefabricate realizate în afara șantierului și o coordonare constantă cu managementul unității sanitare. Este, de asemenea, esențială dimensionarea corectă a infrastructurii auxiliare, inclusiv parcările, în funcție de nevoile reale ale spitalului.

Viitorul Arhitecturii în Sănătate

„Crearea proiectelor pentru spitale necesită o aplicare expertă a trei aspecte fundamentale: structura științifică, valori estetice și compasiune în interacțiunile umane. Managerii de facilități se confruntă cu multiple provocări, inclusiv menținerea echilibrului în caz de conflicte operaționale, adaptarea la avansurile tehnologice, îndeplinirea obiectivelor de sustenabilitate și asigurarea sănătății personalului. Integrarea unei viziuni coerente, împreună cu implicarea stakeholderilor și colaborarea între echipe interdisciplinare, poate transforma provocările în oportunități inovatoare. Spațiile medicale bine concepute conduc la rezultate îmbunătățite și oferă încredere și compasiune în fiecare aspect al arhitecturii lor. Viitorul designului în sănătate implică crearea unor medii flexibile care să răspundă diverselor nevoi ale pacienților”, a concluzionat expertul în management și sănătate publică.

Arina TOTH